Studiul: Ambalajele – riscuri și oportunități

Studiul “Ambalajele – riscuri și oportunități” are rolul de a expune principalele provocări pe care companiile active în România le întâmpină în procesul de administrare a obligațiilor către Fondul pentru mediu, aferente ambalajelor.
Dintre companiile intervievate, 90.08% sunt într-o situație de risc financiar ridicat sau chiar sever datorat modului în care își administrează obligația privind valorificarea deșeurilor provenite de la ambalajele puse pe piața din Romania.
În anticiparea momentului în care obligații similare pentru echipamente electrice și electronice și, respectiv, baterii și acumulatori vor intra în vigoare, cercetarea acoperă, de asemenea, și aspecte specifice din practica administrării acestor obligații.

Sondajul a fost desfășurat în perioada 29 ianuarie-2 martie, pe un eșantion de 262 de companii. Pentru colectarea datelor s-a folosit metodologia CATI (computer assisted telephone interview). Din cadrul fiecărei companii a fost intervievată persoana responsabilă de raportarea către Fondul pentru Mediu. Interviurile au avut o durată medie de 5 minute, iar opiniile respondenților au fost colectate prin intermediul a 7 întrebări cu răspuns deschis:

  1. Cum determinați cantitățile de ambalaje aferente fiecărui produs pus pe piață?
  2. Cum raportați către Fondul pentru mediu ambalajele în care importați materiile prime?
  3. Cum vă descărcați de paleții de lemn recepționați împreună cu mărfurile (produse, ingrediente, materii prime, piese de schimb) recepționate din import sau transfer intra-comunitar?
  4. Cum determinați câtă folie de plastic (stretch) primiți împreună cu recepțiile de marfă? Dar câtă utilizați pentru expediții?
  5. Ce sumă aferentă ultimului an fiscal ați achitat către Fondul pentru mediu pentru stingerea obligațiilor pentru ambalaje și pungi de plastic?
  6. Care sunt categoriile de echipamente electrice și electronice pe care le puneți pe piață (dacă este cazul)?
  7. Ce fel de echipamente electrice și electronice includ baterii și acumulatori? Cum determinați cantitățile de baterii și acumulatori puse pe piață (dacă este cazul)?

Concluzii generale:
► Deși apar ușoare variațiuni între diversele sectoare de activitate, amplitudinea acestor variațiuni este relativ mică.
► Nici un domeniu nu este excepțional de performant, toate se află în zona de risc mediu în ceea ce privește rezultatele unui potențial audit fiscal dedicat contribuțiilor aferente Fondului pentru mediu.

Recomandări generale:
1. Derularea unui audit de sistem pentru determinarea și procedurarea modului de tratare a excepțiilor.
2. Distribuirea clară a responsabilităților între departamentele “producătoare” de date și simplificarea atribuțiilor fiecăruia prin automatizarea procesului și eliminarea detaliilor nerelevante la nivel individual.

  • 92% din liderii de business nu susțin modelul de creștere al economiei românești bazat pe creșterea consumului
  • 90% din companii vor o strategie de țară orientată către creștere sustenabilă
  • Pentru 74% dintre companii, accelerarea creșterii organice și investițiile în operațiunile existente reprezintă prioritatea numărul unu

92% din oamenii de afaceri care au răspuns sondajului Barometrul mediului de afaceri românesc nu susțin modelul de creștere economică bazat pe creșterea consumului. Iar cei mai mulți dintre oamenii de afaceri respondenți, 45%, sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următoarele 12 luni.

Procentul optimiștilor este în scădere față de edițiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorare alimentat de creșterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaționiste și incertitudinile fiscale și legislative, pentru a numi doar câțiva potențiali factori care pot influența percepțiile oamenilor de afaceri.

Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizații din diverse sectoare ale economiei românești, dintre care 8% au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane EUR, 9% între 50-100 mil EUR, 34% o cifră de afaceri între 10-50 mil EUR, 44% între 1-10 mil EUR și 5% sub 1 mil EUR.  Răspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.

Avansul economic estimat de Institutul Național de Statistică în anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de creșterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creșterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuție de 1,2%.  Cele mai multe prognoze de creștere economică pentru 2018 se situează sub 5%: Oxford Economics se așteaptă la o creștere de 4,8%, Comisia Europeană – 4,5%, FMI – 4,4% și BERD – 4,2%.

În acest context, companiile românești sunt mai puțin încrezătoare în evoluția mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de aceștia față de evoluția economiei globale: cererea de produse și servicii (42% optimism la nivelul economiei locale vs 60% economia globală), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea piețelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evoluția evaluării companiilor (18% vs 31%) și investițiile private (22% vs 41%).

Cele mai mari discrepanțe apar în cazul stabilității pieței și a evoluției investițiilor, o posibilă explicație pentru aceasta fiind impactul instabilității fiscale și legislative din România.

Strategie de țară

90% dintre companiile respondente afirmă necesitatea unei strategii de țară orientate către o creștere sustenabilă. Un astfel de model ar putea asigura trecerea României din categoria țărilor cu venit mediu la cea de economie avansată. Pentru această trecere, politicile publice trebuie adaptate caracteristicilor structurale ale economiei, pentru a evita dezvoltarea unor industrii în lipsa unor fundamente economice. De asemenea, e nevoie ca dezvoltarea infrastructurii de transport să devină o prioritate reală. Un alt factor important este demografia, existând pericolul să “îmbătrânim” înainte de a deveni “bogați”. Unele studii sugerează de exemplu că o pătrime din creșterea economică a Chinei din ultimele 3 decade este rezultatul structurii demografice. Acestea sunt doar câteva aspecte de luat în calcul într-un nou model economic pentru România.

 

Top trei priorități strategice și de capital

În top trei priorități strategice și de capital pentru consiliile de administrație și liderii de companii, atât la nivelul tuturor companiilor respondente, cât și pe eșantionul companiilor mai mari, cu cifră de afaceri de peste 10 milioane EUR, se regăsesc aceleași deziderate: accelerarea creșterii organice și investiții în operațiunile existente (74%), eliberarea de numerar și îmbunătățirea managementului capitalului circulant (55%) și transformarea digitală (49%). Transformarea digitală este însă pe locul al doilea în prioritățile companiilor de peste 10 milioane EUR (cu 55% dintre opțiuni), urmată de eliberarea de numerar și îmbunătățirea managementului capitalului circulant.

 

Top trei provocări ale mediului de afaceri

Din punctul de vedere al consiliilor de administrație și al liderilor de business din România, cele mai importante piedici în dezvoltarea afacerilor țin de politicile publice și de factorii controlați de instituțiile statului: incertitudinea fiscală și legislativă (80% dintre respondenți), lipsa stabilității politice și de viziune a politicilor publice (69%) și birocrația (46%).

 

85% dintre companii își văd puse sub semnul întrebării planurile de investiții în 2018

Majoritatea covârșitoare a oamenilor de afaceri, 85%, declară că incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiții ale companiilor pe care le conduc. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investițiile, în timp ce 2% nu pot estima impactul.

Cum te putem ajuta?

Contactează cel mai apropiat birou EY România sau completează formularul online și te vom contacta noi.